Ma dor stramosii

Cartea autorilor Patrice van Eersel si Carherine Maillard contine o colectie de interviuri cu cei mai importanti reprezentanti ai unui curent, relativ nou in psihologie, dar in plina ascensiune, numit psihogenealogie. Aceasta se ocupa cu studiul zestrei psihologice ce se transmite din generatie in generatie.

Ipoteze:

Promotorii acestui curent sustin ca o parte semnificativa a nevrozelor si problemelor cu care ne confruntam, repeta nevrozele si problemele altor membri ai familiei: parinti, unchi, bunici sau chiar stramosi mai indepartati.

Ei subliniaza importanta nespusului, a fantomelor si a secretelor de familie care creaza probleme urmasilor, de-a lungul a mai multor generatii. O fantoma sau un secret de familie este tot ce contravine normelor sociale si este resimtit stigmatizant si rusionos. Poate fi o boala, o moarte prin sinucidere, un viol, un copil nelegitim etc. Chiar daca nu se vorbeste despre ele, secretul/fantoma continua sa ne bantuie deoarece, in realitate este cunoscut/a si intuit/a de toti membrii familiei. Dramatic este ca, atunci cand un eveniment sau comportament este ascuns/ocultat el se repeta, inevitabil deoarece a fost absorbit de inconstient si va sfarsi prin a iesi la suprafata. Se repeta din generatie in generatie, contradictiile nerezolvate de catre parinti sau conflictele la care nu s-a gasit o solutie.  Lucrurile despre care nu vorbim ni se imprima in subconstient, se repeta si ajung sa se manifeste prin dureri… 

Exista o memorie transgenerationala, pe care o preluam inconstient si care poate crea urmasilor, scenarii repetitive, compensatorii, spun autorii. De exemplu, daca un membru al familiei a fost exclus sau expulzat, mai tarziu, cineva din familie se va simti implicat in destinul acelui om si isi va insusi aceasta excludere, fara sa o inteleaga. Numeroase tulburari emotionale pot avea ca sursa faptul ca strabunii nostri, inainte sa moara, nu s-au putut elibera de traume, de suferinte sau/si iluzii. In felul acesta stramosii se amesteca in propriul nostru destin. Oriunde vei ajunge, istoria familiei tale te va urmari si te va readuce constant in trecut, facandu-te sa repeti la nesfarsit acelasi scenariu…

Demonstratii!?

Greu de acceptat si digerat aceste enunturi, mai mult sau mai putin, oculte. Si totusi, psihologii genealogi ies la inaintare cu propria cazuistica. De exemplu, tulburarile de respiratie ale unui pacient au fost rezolvate in momentul cand a aflat ca unul dintre bunici s-a sufocat in transee, din cauza armelor chimice folosite de germani in Primul Razboi Mondial. O femeie de 35 de ani, bolnava de cancer a realizat in terapie ca mama ei murise de cancer la aceeasi varsta. Intr-un anume fel, invizibil se autoprogramase la moarte, prin ceea ce specialistii numesc vulnerabilizare din anul aniversar. Prin intermediul terapiei, scenariul ei de viata avea sa fie schimbat, in sensul ca a supravietuit acelei boli drastice. Intr-un alt caz, femeile se imbolnaveau de leucemie si mureau la fiecare 3 generatii, in luna Mai. Intr-o alta familie, femeile deveneau bulimice la varsta de 13 ani. In alt caz, barbatii faceau accident de masina in prima zi de scoala a primului copil. Un tanar inteligent care nu reusea sa-si ia examenul de bacalaureat a realizat ca 14 dintre verii lui nu treacusera acest examen. In unele genealogii intalnim aceleasi date de nastere, acelasi numar de casatorii, de copii legitimi si naturali, de copii morti la nastere, decese premature la aceeasi varsta, fenomene numite in literatura de specialitate, sindroame de aniversare.

Sa fie acestea doar simple sincronicitati? Putin probabil, spun transgenealogii. Dincolo de cazurile clinice, care pot fi socotite cercetari calitative, psihologii transgenealogi vin cu argumente teoretice si chiar teologice. Iata cateva dintre acestea:

• Este vadit faptul ca nu toata lumea intra in depresie cand trece printr-o criza. De aici intelegem ca modul in care reactioneaza fiecare este un ecou al propriei istorii: psihice, familiale si relationale.
• Psihanalistii sustin ca activitatea mentala primara, cea cu care am venit pe lume este cea care ne determina starea de sanatate sau tulburarile psihice.
• Psihicul individual se contureaza in jurul varstei de 3 ani. Pana atunci bebelusul traieste intr-un psyche comunitar/familial care ii permite sa fie el insusi dar si celalalt. (Didier Dumas)
• Din punct de vedere antropologic, transmiterea vietii este generata de un ciclu de trei generatii succesive.
• In Biblie gasim bazele patriarhatului, cu rolul acestora de a transmite valorile si morala, succesorilor. Mai mult, potrivit Bibliei, greselile parintilor se transmit mai departe, la trei sau patru generatii. Eu pedepsesc nelegiuirea parintilor in copii pana la al treilea si al patrulea neam si ma indur pana la al miilea neam de cei ce ma iubesc si pazesc poruncile Mele. (Exod 20, 5-7)
• Repetarea unor evenimente, date sau varste care compun romanul familial al descendentei noastre este pentru noi o modalitate de a fi loiali parintilor, bunicilor si strabunilor. E un mod de a continua traditia familiei si de a trai in conformitate cu ea.  Pe de alta parte exista o tensiune intre nevoia de loialitate socio-familiala si nevoia de diferentiere si aspiratia catre un alt statut. Acest conflict de distantare intre ceea ce suntem si ceea ce ne dorim, este numit de catre psihosociologul, Vincent de Gaulejac, nevroza de clasa.

Misiunea Terapiei Transgenerationale

O prima misiune a terapiei transgenerationale este de a ne ajuta sa exploram inconstientul familial: sa identificam loialitatile invizibile si identificarea inconstienta care ne obliga sa platim datoriile strabunilor nostri si sa repetam misiunile intrerupte, atata vreme cat ele nu sunt incheiate. Constientizarea faptului ca printr-o loialitate inconstienta fata de familie de origine putem face alegeri care nu ne apartin intru totul, este o descoperire eliberatoare, sustine psiho-sociologul Vincent de Gaulejac. Drept dovada, aduce in discutie cazurile unor clienti care si-au gasit linistea/vindecarea, dupa ce, in terapie, au aflat istorii secrete despre stramosii lor.

Nu putem schimba trecutul dar putem schimba in noi, sechelele acestuia, promit terapeutii transgenerationali. Familia ta isi duce existenta inauntrul tau. Depinde insa de tine sa o alegi!   

Vindecarea apare atunci cand istoria noastra personala dobandeste un sens. Cand am descoperit sensul vietii noastre, le vom transmite mai putine lucruri toxice copiilor nostri.

Metode si tehnici ale Terapiei Trangenerationale

• Constelatia familiala. Este o metoda inventata de Bert Hellinger, care a lucrat mai intai ca misionar in Africa de Sud. In sens etimologic, constelatia se refera la asezarea familiei in spatiu. In fapt este o dramatizare a unei situatii in care perceptia fenomenologica are loc printr-o comunicare spontana, de la suflet la suflet … Am participat la o astfel de procedura terapeutica dar nu m-a castigat foarte tare.
• Transferul. Este o metoda psihanalitica prin care clientul va proiecta asupra terapeutului imaginea parintelui, stramosului care ii ascunde ceva sau va fi el insusi acel stramos iar terapeutul va intra in rolul clientului.
• Genograma este construita pe baza evenimentelor importante din familie. Ideal este sa cuprinda 4 – 8 generatii. Prin intermediul acestei scheme/harti, clientul va vedea paterrnurile relationale, sincronicitatea, sindrom de aniversare, boli etc. Mi-am facut propria genograma si pot spune ca am descoperit lucruri uimitoare despre mine si familia mea. Recomand metoda si chiar o aplic in lucrul cu clientii.
• Romanul familial se refera la reconstructia povestii de viata, ca idealizare a propriei familii sau/si a recadrarii evenimentelor de viata.
• Psihodrama este o metoda psihoterapeutica de grup dezvoltata de Jacob Levi Moreno, care exploreaza problemele pacientului prin dramatizare sau reprezentare scenica. Are ca obiectiv accesarea emotiilor, intr-o maniera organizata si creativa, astfel incat pacientul sa descopere si sa exploreze propriile conflicte si/sau disfunctii, pentru ca apoi sa le proceseze si sa faca schimbarile necesare. In abordarea transgenerationala se foloseste cu succes sculptura familiei, metoda pe care o recomand, dupa ce am testat-o, cu succes, pe propria-mi familie.

Cam asta este teoria, tesuta, din punctul meu de vedere, la limita stiintei cu speculatia si ocultismul. In concluzie, ceea ce am citit m-a intrigat, m-a provocat la critica dar m-a si pus pe ganduri. Daca cumva port cu mine poveri ce nu-mi apartin? Este posibil sa mostenesc anumite metehne, doar pentru ca am avut ghinionul sa fac parte din primele trei generatii de dupa un eveniment traumatic sau o boala ascunsa a stramosilor mei? Ar putea un secret de familie sa ma bulverseze si sa ma bantuie, doar pentru ca nu a fost imbracat, la timp, in cuvinte? Voi ce parere aveti?

PS. Recomand cartea psihologilor si teoreticientilor din domeniul socio-uman. Chiar daca teoriile raman controversate, este benefic sa stim ca ele exista, se opereaza cu ele si ca produc efecte in plan practic …