Cine are carte, n-are parte

In anul III de facultate mi-am facut un test de inteligenta la finalul caruia am constatat ca IQ-ul meu se incadreaza in limitele inteligentei medii. Am acceptat verdictul fara sa intru in depresie ca-mi lipsesc cativa neuroni din cei aproximativ 100 de miliarde, cat se crede ca ar avea creierul uman. Poate si datorita faptului ca tocmai il descoperisem pe Gardner si teoria sa asupra inteligentelor multiple. Asta ar putea oare sa ma ajute sa-mi depasesc mediocritatea!?

Epoca de aur a IQ-ului

Inainte de teoria lui Gardner, decenii la rand a domnit in lume IQ-ul. Daca aveai un scor bun la testele standard care masurau nivelul inteligentei, aveai sanse mai mari sa urmezi o facultate, apoi sa ai un serviciu bine platit si un statut privilegiat. IQ-ul facea/face diferenta intre genii, supradotati, mediocrii si prostanaci. In perioada Primului Razboi Mondial, IQ-ul a cucerit America, in urma testarii in masa a populatiei active. Atunci 2 milioane de americani au fost considerati destepti in urma unui test  inventat de Wiliam Stern in 1912. Alfred Binet a dezvoltat mai apoi masuratorile standard iar ani la rand, variante ale testului Stanford-Binet au fost aplicate in institutii de invatamant dar si la nivelul companiilor din intreaga lume, in momentul angajarii de personal. Testele de inteligenta sunt populare si astazi, desi intelegerea cu privire la inteligenta umana a cunoscut in ultima vreme, transformari substantiale.

Principalul neajuns al IQ-ului este faptul ca masoara nivelul inteligentei lingvistice si al celei  logico-matematice, aptitudini care ajuta individul in pregatirea lui academica, mai putin in viata de zi cu zi. O serie de studii au pus in evidenta faptul ca inteligenta la invatatura nu garanteaza succesul in viata. De pilda, doar 1 din 4 cei mai buni studenti ai promotiei 1981 de la Universitatea din Ilinois, atinsesera succesul, un deceniu mai tarziu. Multi dintre ei nu se descurcasera prea grozav. Alte studii au evidentiat ca nu exista diferente majore de reusita intre cei care obtinusera rezultate academice f bune si colegii lor cu rezultate mai slabe. De aici putem trage concluzia ca un IQ ridicat nu este o garantie a prosperitatii, prestigiului si fericirii in viata. O serie de alte caracteristici ce tin de inteligenta emotionala/sociala au o pondere mult mai importanta in acest sens. De fapt, IQ-ul contribuie cu 20% la factorii care determina reusita in viata, fapt care ii lasa pe ceilalti 80% prada altor forte (Howard Gardner). Dar care sa fie acele caracteristici care sa conteze intr-o proportie covarsitoare la reusita si bunastarea unui individ?

Inteligenta multipla – proiectul Spectrum

Intrebarea si-a gasit ecou intr-un proiect initiat de Howard Gardner, psiholog la Harvard School of Education. Acesta a formulat o programa de invatamant, denumita Spectrum cu ajutorul careia si-a propus sa descopere alte tipuri de abilitati, in afara celor masurate cu ajutorul testelor IQ. In urma unor studii ample efectuate in unitati de invatamant (mai ales in gradinitele din America), Gardner aduna concluziile intr-o carte, Frames of Mind in care demonstreaza ca nu exista un singur tip de inteligenta care sta la baza reusitei in viata ci un spectru larg de inteligente cu 7 posibilitati. Acestea au inclus cele doua tipuri clasice de inteligenta, cea verbala si logico-matematica, dar si altele noi ca: inteligenta sociala (interpersonala), inteligenta emotionala (intrapsihica), inteligenta spatiala, inteligenta artistica, inteligenta chinestezica. Mai mult, Gardner foloseste in dreptul inteligentei termenul de multiplu, ceea ce extinde explorarea talentelor umane la un numar variabil de posibilitati. Teoria inteligentelor multiple a lui Gardner anunta astfel sfarsitul epocii de glorie a IQ-ului.

Curiozitati legate de inteligenta umana

• Coeficientul mediu de inteligenta al unui om este 100.
• Albert Einstein avea un nivel al IQ-ului intre 160-190 si a fost considerat genial. Cu toate acestea, au existat persoane care au inregistrat un scor mai mare decat cel obtinut de Einstein la testele de IQ.
• Cel mai mare scor IQ obtinut de un om este de peste 240 puncte si-i apartine lui William James Sidis, nascut in New York la data de 1 aprilie 1898. Sidis avea abilitati extraordinare la matematica si lingvistica. La varsta de 11 ani, Sidis a urmat cursurile la Harvard si a obtinut masteratul in mai multe limbi straine. Imediat dupa moartea sa, sora lui a sustinut ca nivelul IQ-ului acestuia era de peste 250.
• Potrivit statisticilor Institutului Roman de Studii si Cercetări Avansate Giftel Education, in Romania numarul copiilor supradodati este peste media mondiala, iar 1 din 4 copii are coeficientul de inteligenta de peste 130. Asta inseamna ca sunt capabili de performante ridicate. Din pacate, putini dintre acestia au si sansa unei educatii care sa le valorifice potentialul. Cei care o fac totusi sunt tentati sa plece in afara tarii pentru studiile universitare si apoi sa-si construiasca acolo o cariera mai profitabila.
• Un studiu international coordonat de Adrian Furnham de la University College, Londra, a descoperit că barbatii isi supraestimeaza inteligenta. In schimb, femeile iși subestimeaza IQ-ul cu aproximativ 5 puncte (în medie).
• Primele trei tari ale caror locuitori sunt cei mai inteligenti de pe Planeta ar fi SUA, Japonia si Coreea de Sud. Romania s-ar afla pe locul 13, potrivit altor surse.
• O cercetare publicată în revista Intelligence arată ca in cele mai multe colturi ale lumii, coeficientul de inteligenta se afla in crestere. Autorii au analizat datele din 405 de studii vechi, comparand rezultatele obtinute la testele de inteligenta a 200.000 de participanti din 84 de tari pe o perioadă de 64 de ani. Studiul arată ca media inteligentei a crescut din 1950 cu 20 puncte de IQ. Aceasta crestere nu este omogena, o sporire mai accentuată fiind inregistrata in statele dezvoltate, unde accesul la educatie si conditii de viata mai bune este mai larg.
• Cu toate acestea, la nivel individual, IQ-ul ramane constant pe tot parcursul vietii, fiind un dat natural care poate fi, cel mult exploatat. Acesta este o veste rea pe care o contrabalansez cu una buna. Celelalte tipuri de inteligenta definite de Gardner pot fi ameliorate/dezvoltate pe tot parcursul vietii.