Tag Archives: Peter Salovey

Profesorul psiho-sociolog Peter Salovey are meritul de a fi explicat felul in care putem adauga inteligenta emotiilor noastre. Acesta considera ca EQ-ul poate fi imbunatatit prin investirea in 5 domenii principale:

Cunoasterea emotiilor personale (autoconstientizarea) implica o atentie permanenta acordata starilor interioare si mai ales constientizarea propriilor emotii/sentimente in momentul in care ele apar, Este nevoie sa numim emotiile identificate, ca de exemplu: sentimentul pe care il traiesc acum este unul de manie. Acest exercitiu este semnificativ deoarece transfera asupra mentalului indispozitia resimtita iar aceasta constientizare este primul pas spre gestionarea ei. Cei care reusesc sa-si clarifice emotiile sunt de regula autonomi, optimisti, cu o sanatate psihologica buna. Ceilalti, fie nu le recunosc (alexitimicii), fie le accepta cu resemnare si devin coplesiti sub povara lor…

Aptitudinea de a gestiona emotiile este un mare atu al inteligentei emotionale, in conditiile in care creierul emotional stapaneste si chiar paralizeaza in anumite momente gandirea. La modul practic, ce facem cand avem o dispozitie afectiva proasta? Ce facem cu mania, cu melancolia, cum risipim grijile si mai ales cum ridicam moralul cand acesta este la pamant?

In cazul maniei, specialistii vorbesc despre psihologia calmarii (vorbim despre o emotie exploziva). Este importanta calmarea deoarece mania netemperata de ratiune devine furie iar furia naste la randul ei violenta. Intr-un studiu asupra maniei efectuat de Zillmann in 1899, acesta propune ca solutie distantarea fata de subiectul/obiectul maniei si calmarea adrenalinei cu activitati distractive sau de destindere (carte, film etc). Alte solutii ar fi: ramai singur pana ce te calmezi, mergi la plimbare in natura, fa exercitii fizice. Redford Williams, psiholog la Universitatea Duke propune o alternativa: scrie gandurile ostile pe masura ce ele apar si apoi reevalueaza-le prin intermediul gandirii pozitive. Mai exista o cale sugerata prin sintagma “da frau liber maniei” despre care s-a crezut ca este eliberatoare asemenea unui catharsis. Studiile Dianei Tice au demonstrat insa ca descarcarea maniei este o idee proasta pentru ca prelungeste dispozitia furioasa prin trezirea creierului emotional. O atitudine echilibrata este exprimata de Chogyam Trungpa: nu sufoca mania dar nici nu actiona functie de ea. 

Ingrijorarea este esentiala pentru supravietuire, daca prin intermediul ei esti capabil sa gasesti solutii la diferite probleme care apar. Dar atunci cand temerile persista si devin repetitive vorbim despre anxietate, fobie si chiar atacuri de panica. Cum scapam de grijile tulburatoare? Borkovec propune cateva solutii: constientizeaza si detecteaza episoadele ingrijoratoare cat mai aproape de geneza lor; identifica situatiile, gandurile, imaginile care dau nastere ingrijorarii, inclusiv senzatiile care apar in corp ca urmare a acestora; contesta gandurile ingrijoratoare (asta presupune sa realizezi ca temerile sunt irationale). Intreaba-te cat de intemeiate sunt aceste ganduri, daca exista alternative, piedici in calea lor. Acest dialog intern are rol de frana asupra activitatii neurale care sustine anxietatea; relaxeaza-te, roaga-te; distrage-ti atentia de la acele ganduri, facand activitati creatoare, placute; cere ajutor de specialitate atunci cand spirala ingrijorarii te sufoca.

Motivarea de sine Daca poti amana un impuls/recompensa in avantajul unui scop, daca te poti detasa de griji si de anxietate punand in locul lor speranta si optimism, inseamna ca ai dobandit competente in domeniul inteligentei emotionale. Seligman defineste optimismul in functie de felul in care oamenii isi explica reusitele si esecurile. Optimistii considera ca un esec se datoreaza unei situatii care poate fi schimbata, in vreme ce pesimistii se invinovatesc pentru esec, atribuindu-l unor trasaturi ce nu pot fi schimbate si fata de care se simt total neajutorati. Canalizarea emotiilor spre scopuri productive care faciliteaza gandirea este o aptitudine majora. Entuziasmul si perseverenta in fata obstacolelor reprezinta  un alt avantaj emotional.

Recunoasterea emotiilor la ceilalti. Cheia intuirii sentimentelor sta in capacitatea de a interpreta canalele nonverbale: tonul vocii, gesturile, expresia fetei celor cu care venim in contact. Ori asta are legatura cu empatia (capacitatea de a percepe experienta subiectiva a unei alte persoane), cu sincronizarea emotionala, deci cu elemente ale inteligentei emotionale. Empatia presupune suficient calm si receptivitate, astfel incat semnalele subtile ale sentimentelor celuilalt sa fie receptionate si imitate de catre propriul creier emotional. Diverse studii din Germania si SUA au aratat ca pe masura ce oamenii devin mai empatici, favorizeaza mai mult resursele morale si, in consecinta, resursele alocate celor aflati in dificultate.

Managementul relatiilor inter-umane. Capacitatea de a gestiona emotiile personale si emotiile altora este miezul artei de a relationa. Dar inainte de toate, emotiile trebuie exprimate adecvat, astfel incat sa nu ofenseze sau sa raneasca pe cineva. Apoi e bine sa stim ca emotiile sunt contagioase, ceea ce presupune un schimb de dispozitie (afectiva) intre oamenii care interactioneaza. Daca ne gestionam corect emotiile si avem grija sa emitem semnale pozitive in jur, vom fi preferati si doriti de oameni in anturajul lor dar mai ales vom avea putere de influenta asupra lor. De regula oamenii cu talent relational sunt lideri. Ei stiu sa organizeze grupuri, sa negocieze solutii, sa-si faca prieteni, sa analizeze situtiile sociale si sa raspunda adecvat la nevoile si asteptarile celorlalti…