Tag Archives: Johann Hari

Cartea jurnalistului britanic Johann Hari a iesit de sub tipar in 2018 si a fost tradusa in limba romana, un an mai tarziu, la editura TREI. Este o carte foarte bine scrisa, cu un subiect care revine des in actualitate, prin proportiile epidemice pe care le capata. Este vorba despre depresie, pe care Hari o suprapune cu anxietatea, ambele fiind ingemanate, sustine autorul. Eu as zice ca sunt surori dar nu gemene si ca aceasta ingemanare a fost facuta aici (si) din ratiuni de marketing. In tot cazul, este meritul autorului ca a reusit sa spuna o poveste coerenta, bine structurata si argumentata despre aceste subiecte fierbinti ale lumii contemporane, o poveste care a atras atentia specialistilor dar si a publicului larg, deopotriva. Cartea a devenit bestseller New York Times, poate si pentru faptul ca invalideaza teoriile vechi legate de cauzele depresiei, enumera unele neglijate sau uitate, pe de o parte si vine cu solutii surprinzatoare, pe de alta parte.

Fiind el insusi un client al depresiei, autorul realizeaza, la un moment dat, ca depresia nu este o boala care tine (doar) de biochimia creierului, asa cum i se spusese ani la rand si, in consecinta, nu se trateaza cu medicamente. Fara sa le nege total utilitatea, Hari aduce argumente impotriva acestei practici, citand studii stiintifice valoroase si intervievand specialisti implicati in cercetarea acestor boli. Atat studiile cat si opiniile specialistilor confirma faptul ca efectul medicamentelor este minim, de scurta durata (tristetea/anxietatea revin la 65-80% dintre pacienti)) si cu suficiente efecte adverse (crestere in greutate, disfunctii sexuale, risc suicidar, cresc riscul de atac cerebral, diabet de tip II, avort spontan, copii cu autism sau diformitati fizice). De fapt, s-a constatat ca medicamentele functioneaza, atata timp cat pacientii cred ca acestea functioneaza (au efect placebo, asadar).

Nu exista nicio dovada ca ar exista un dezechimibru chimic in creierul oamenilor deprimati sau anxiosi, afirma si profesoara Joanna Moncrrieff, unul dintre cei mai mari experti in acest domeniu. Altii sunt si mai transanti, precum psihologul clinician dr. Lucy Johnstone care afirma: teoria serotoninei este o minciuna creata de companiile farmaceutice care au profituri uriase de pe urma acestui mit. Cel mai mare studiu privind efectele serotoninei asupra creierului nu a descoperit nicio relatie directa a acesteia cu depresia. Atribuirea depresiei unui nivel scazut de serotonina este extrem de inselatoare si nestiintific sustine si profesorul de la Princeton, Andrew Skull. Nu a existat niciodata o baza reala pentru aceasta teorie. A fost doar o chestiune de marketing. In concluzie, cauza principala a depresiei si anxietatii in crestere, nu este de natura biologica. Este in mare parte in lumea din jurul nostru si in modul cum traim in aceasta, sustine autorul.

Adevaratele cauze ale depresiei

Fiecare dintre cauzele sociale si psihologice ale depresiei si anxietatii pe care le-au descoperit specialistii din aceste domenii, au ceva in comun: toate sunt forme de deconectare. Toate sunt moduri in care am fost separati de ceva de care avem nevoie in mod nativ, dar pe care se pare ca l-am pierdut pe drum. Iata care sunt acestea:

1. Deconectarea de o munca plina de sens. Un studiu Gallup incheiat in 2012 si socotit a fi cel mai detaliat studiu initiat vreodata cu privire la modul in care oamenii din intreaga lume se raporteaza la munca lor, a pus in evidenta faptul ca 87% dintre dintre acestia sunt, fie indiferenti, fie activ neimplicati in munca lor, ceea ce inseamna ca isi manifesta nemultumirea si frustrarea fata de munca pe care o fac. In general, oameniilor nu le place ceea ce fac, nu detin controlul (au pozitii de subordonare ierarhica), nu au dreptul sa decida nimic cu privire la bunul mers al companiilor. Ei sunt nevoiti sa suporte o activitate monotona, plictisitoare si negratificanta, ceea ce sta la baza deteriorarii sanatatii fizice, mentale si emotionale.
2. Deconectarea de alti oameni. Este stiut astazi ca singuratatea acuta este la fel de stresanta ca o boala fizica si ca influenteaza starea generala de sanatate a omului. Ea provoaca o mare parte din depresia si anxietatea din societatea noastra si este produsul modului in care traim astazi: individualist, nesolidar, neimplicat, neconectat. Fuga din realitate prin intermediul retelelor sociale si a internetului sunt mijloace de anestezie emotionala dar si de adancire a depresiei.
3. Deconectarea de valorile importante. Astazi banul este in centrul tuturor lucrurilor si goana dupa averi, statut si cariera sunt motivatii extrinseci pentru reusita. In ciuda accesarii acestora, 22 de studii efectuate in tari diferite, au aratat ca oamenii materialisti, care cred ca fericirea vine din acumularea bunurilor si o pozitie sociala superioara au niveluri mult mai mari de anxietate si depresie. Prin contrast, oamenii care sunt motivati intrinsec de valori precum familia, relatiile cu altii oameni, altruismul etc au raportat un nivel mult mai mare de satisfactie si implinire in viata.
4. Deconectarea de traumele copilariei. Conform studiilor, pentru fiecare categorie de experiente traumatice din copilarie (cele din chestionarul ACE), esti mult mai predispus la depresie, ca adult. Cu alte cuvinte, cu cat ai fost mai traumatizat in copilarie, cu atat iti creste riscul de depresie. In acest context depresia reprezinta o reactie normala la experiente de viata anormale.  
5. Deconectarea de pozitia sociala. Cercetarile intreprinse de Kate Pickett si Richard Wilkinson au pus in evidenta faptul ca depresia si anxietatea sunt reactii la nesiguranta constanta privind pozitia sociala. Cu cat inegalitatea este mai mare si cu cat ierarhiile sunt mai prezente in societati, cu atat cresc umilintele si depresia. Practic oamenii nu se simt respectati si asta le creaza suferinte psihologice.
6. Deconectarea de lumea naturala. Un grup de cercetatori de la Universitatea Essex din Marea Britanie a efectuat cel mai detaliat studiu despre imactul carului natural asupra sanatatii oamenilor. Ei au urmarit sanatatea mintala a 5000 de oameni: unii care s-au mutat din zone rurale la oras, ceilalti care s-au mutat de la oras in zone rurale, pe parcursul a 3 ani. Rezultatul a fost previzibil: cei care s-au mutat in zone rurale inverzite prezentau o reducere masiva a depresiei si anxietatii. Cei care au parasit zonele verzi pentru oras au devenit, intr-un numar important, depresivi sau/si anxiosi. S-a constatat ca miscarea, plimbarile, exercitiile fizice efectuate in mijlocul naturii tin depresia si anxietatea la distanta.
7. Deconectarea de viitor. Din cauza imprevizibilitatii lumii in care traim, oamenii isi pierd  perspectiva si devin anxiosi. Unii isi pierd speranta, sensul si devin depresivi. Exista multi semeni de-ai nostri nesiguri pe ziua de maine si blocati intr-un precariat care ii imbolnaveste iremediabil.

Pornind de la cauze si nu de la simptome, ca in cazul prescriptiilor de medicamente, antidepresivul ideal este reconectarea sustine Hari, care ia in calcul 7 forme validate stiintific ale acesteia.

1. Reconectarea cu alti oameni. Acest lucru este posibil mai ales, daca ne inspiram de la societatile orientale, in care fericirea nu este privita individualist ci colectivist. Accentul cade aici pe, fii parte din grup, distruge zidurile Egou-lui, intra in povestile altora si lasa-i pe altii sa intre intr-a ta, ceea ce suna destul de diferit de, fii tu insuti din cultura occidentala. Deschizandu-te spre alti oameni, intr-o situatie de criza nu esti niciodata singur si vei fi mai putin depresiv sau anxios. Intr-un sens metaforic, viata umana este ca un foc mare de carbuni care straluceste. Daca scoti un carbune afara si-l izolezi, se va stinge repede. La fel sunt si oamenii. Daca vrem sa ne tinem de cald unii altora, trebuie sa stam laolalta si sa impartasim evenimente si trairi.
2. Prescriptia sociala. Acest antidepresiv face parte din reteta psihiatrului engles Sam Everington si consta in a-i grupa pe pacienti in echipe de voluntari care sa faca ceva valoros pentru comunitate. Fie ca amenajeaza un spatiu viran, fie ca impaduresc o zona de campie sau altceva (horticultura/agricultura terapeutica), ideea este sa devina utili, sa fie in contact cu alti oameni si sa aiba un scop cumun. Aceasta prescriptie este inca de actualitate in centrul Brombley-by-Bow din estul Londrei si a insemnat o adevarata revolutie in tratarea depresiei si anxietatii, cu rezultate remarcabile.
3. Reconectarea fata de o munca plina de insemnatate. Fiindca munca este importanta si ofera, pe langa mijloace de trai, valoare, recunoastere si sens, este fundamental ca ea sa fie un mijloc pentru aceste ingrediente. Cand oamenii vor detine controlul, vor fi creativi si vor aduce valoare acolo unde isi desfasoara activitatea, alungand totodata din viata lor afectiuni ca depresia si anxietatea.
4. Reconecatre fata de valorile care conteaza cu adevarat. Materialismul este promovat agresiv astazi, prin intermediul reclamelor si te invata ca trebuie sa cumperi lucruri daca vrei sa fii fericit. In realitate, lucrurile incearca sa umple un gol care nu poate fi umplut decat cu valori intrinseci, care nu au legatura cu banii, pozitia sociala sau cariera cuiva.
5. Bucuria solidara (bunatate iubitoare) este titlul unei tehnici stravechi, bazata pe un tip de meditatie care cultiva opusul geloziei si invidiei. Este cam acelasi lucru cu rugaciunea din ritul crestin. Te provoaca sa vezi fericirea celorlalti ca o sursa de bucurie pentru sine si te vindeca astfel si de depresie/anxietate, prin igiena mentala pe care o provoaca.
6. Constientizarea si depasirea traumelor din copilarie. Am vazut mai sus ca traumele determina o predispozitie pentru depresie si anxietate. O povara in plus este ascunderea acestor traume, care inchise in minte devin si mai toxice. Iata de ce trebuie scoase la lumina, recadrate, resemnificate si vindecate, cu ajutorul unui specialist, astfel incat persoana afectata sa se elibereze de vina, rusine si de alte emotii negative (furie, de ex.) legate de acestea.  Este ca un fel de spovedanie care usureaza si vindeca sufletul de povara trecutului dureros.
7. Refacerea viitorului. Aceasta solutie este idealista si absolut surprinzatoare, pentru ca ar trebui sa asigure un venit minim garantat oricarui cetatean al acestei lumi. Autorul face aceasta propunere pornind de la corelarea stransa a depresiei si anxietatii cu saracia si in baza unui precedent intamplat in Canada. Aici, locuitorii unui orasel defavorizat au fost sustinuti financiar de guvern, cu un venit minim garantat de 14 000 de dolari anual, o perioada de timp. S-a constatat ulterior ca acest fapt a imbunatatit semnificativ viata acelor oameni, care au devenit mai sanatosi, mai echilibrati, mai responsabili si, bineinteles, mai putin depresivi si anxiosi. Iata un antidepresiv puternic, cu efect garantat 😊

 In concluzie, depresia si anxietatea au trei tipuri de cauze: biologice, psihologice si sociale. Toate sunt reale si niciuna dintre ele nu poate fi descrisa ca ceva atat de simplist precum ideea de dezechilibru chimic din creier. Cauzele sociale si psihologice au fost ignorate o vreme indelungata, desi se pare ca motivele biologice nu isi fac simtita prezenta fara ele. Este concluzia institutiilor medicale de prestigiu din intreaga lume si a specialistilor, pe care autorul ii citeaza in aceasta carte.

Asadar, nu suferi de dezechilibru chimic ci social, psihologic si spiritual, prin modul in care traiesti in lume. Nu este vina serotoninei ci a societatii. Nu creierul tau este problema ci durerea ta. Iar durerea ta nu este un dusman sau o avarie ci un semnal ca ceva trebuie sa se schimbe in jurul tau, mai intai. Caci daca avem cauze colective, solutiile trebuie sa fie tot colective. Sa schimbam cultura pentru ca tot mai multi oameni sa-si traiasca viata pe care si-o doresc, conchide autorul.

Nota: Cu totul intamplator (sau nu), am dat zilele acestea peste ultimul studiu asupra efectelor medicamentelor, in depresie. Concluziile acestuia vin sa intareasca ceea ce Johann Hari spune in aceasta carte. Vezi concluziile studiului aici.