Carte
Crescandu-l pe Cain
Cain este personajul biblic care, intr-un moment de furie isi ucide fratele, pe Abel, din cauza dezamagirii provocate de faptul ca Dumnezeu il iubea mai mult pe acesta decat pe el. Rezultatul gestului extrem atrage asupra lui pedeapsa divina, care il transforma intr-un personaj zbuciumat, pribeag si fugar, lipsit de resurse si de prieteni, pentru tot restul vietii.
Autorii cartii Crescandu-l pe Cain, Dan Kindlon si Michael Thompson gasesc in acest personaj, prototipul baietilor carora le lipsesc resursele emotionale pentru a gestiona dezamagirea, rusinea, gelozia etc si ca acest lucru se datoreaza culturii cruzimii (despre care am detaliat aici) in care traiesc si a educatiei dure care li se administreaza. Acest lucru ii face, fie sa se izoleze si sa sufere stoic, mimand normalitatea (vezi aici ce face stoicismul din om), fie le hraneste mania si ii indeamna la violenta impotriva lor insile sau/si a semenilor, transformandu-i in personaje problema. In ambele cazuri, baietii/barbatii duc o viata zbuciumata, plina de durere si resentimente, ceea ce este pagubos, atat pentru ei cat si pentru societate, in general.
In primii ani de viata, atat baietii cat si fetele manifesta aceleasi nevoi emotionale si primesc raspuns acestor nevoi. Pe masura ce cresc insa, baietii exprima din ce in ce mai putina sensibilitate. Asta se datoreaza faptului ca parintii le ofera baietilor o educatie emotionala diferita de cea a fetelor. Ei sunt invatati sa fie duri, agresivi, puternici, neinfricati, atribute barbatesti prestabilite care au menirea sa-i pregateasca pentru viata. Or, baietii/barbatii sunt sensibili si sufera, pentru ca sunt oameni, atrag atentia autorii. Un baiat trebuie sa vada si sa creada ca emotiile fac parte in mod natural din viata unui barbat.
Cum sa accepte asta, fara sa fie etichetati ca fiind slabi, vulnerabili, lipsiti de barbatie si curaj? Ce ar trebui sa stie/faca parintii pentru a oferi si educatie emotionala baietilor? Care sunt problemele de educatie timpurie pe care le ridica acestia? Despre relatia cu mama, respectiv tatal, despre disciplinarea aspra in contrast cu disciplina iubitoare. De ce sunt baietii agresivi si considerati mai “rai” decat fetele? Este testosteronul implicat in vreun fel? Sunt intrebari si problematici serioase, care gasesc raspunsuri edificatoare in cartea de fata.
In fond, cei doi autori atrag atentia ca, in goana lor catre idealul masculin al barbatului adevarat, asa cum este el construit cultural, baietii se pierd pe ei insisi. Ori acest fapt are un cost prea mare, ca sa nu fie deconstruit. Provocarea noastra fata de baieti este sa le gasim combinatia ideala de sprijin, empatie, structura potrivita si asteptari care sa functioneze si care sa-i faca impliniti si fericiti. Iata un motiv bun de a citi aceasta carte si de a (re)considera felul in care ii percepem sau/si ii educam pe baietii nostri.
Note:
Cartea a aparut la editura Herald, Bucuresti, 2017 si se poate achizitiona de la librariile din Romania
Dan Kindlon si Michael Thompson sunt specializati in psihologia baietilor, avand o experienta de lucru cu acestia de peste 30 de ani.
Psihologie
Ce face stoicismul din om
Am scris aici un articol despre cultura cruzimii in care cresc baietii si despre lipsa sensibilitatii si a empatiei care se vad in viata lor din cauza acestei culturi. In articolul de fata vreau sa atrag atentia asupra mecanismelor de aparare pe care le folosesc baietii/barbatii, pentru a face fata acestei realitati si care sunt implicatiile, atat pentru barbati cat si pentru familiile lor si societate, in general.
Cel mai des intalnit mecanism defensiv in fata culturii cruzimii la baieti este stoicismul, sustin autorii cartii Crescandu-l pe Cain, Dan Kindlon si Michael Tompson. Conform Dictionarului Explicativ al limbii romane, stoicismul este curentul filosofic care sustine ca omul trebuie sa se conduca (doar) dupa ratiune si sa infrunte cu fermitate si curaj toate vicisitudinile vietii. Stoicul are asadar, o atitudine de barbatie si tarie sufleteasca care se suprapune perfect peste profilul barbatului, menit sa fie curajos, puternic si plin de succes. Dar ce se ascunde in spatele stoicismului baietilor? Care sunt costurile acestei rationalitati duse la extrem?
Costurile stoicismului barbatesc
Mai intai trebuie spus ca stoicismul ramane in centrul izolarii emotionale de prieteni, de familie si al dispretului de sine pe care baietii il cultiva din interior. Sunt costuri majore dar, chiar si asa, baietii prefera sa se ascunda, decat sa se lase afectati. Retragerea este unul din cele mai des intalnite simptome ale unei probleme emotionale la baieti, ne spun autorii sus mentionati.
Din cauza problemelor emotionale neimpartasite, unii baieti refuza sa creasca mari. Batutul pasului pe loc, defensiva, inactivismul, corigenta pot fi indicii ale acestui mecanism de aparare. Cand venim in contact cu aceste simptome este important sa ne concentram asupra cauzelor si sa coboram “elefantul” emotional din spatele copilului. Cu cat mai repede, cu atat mai bine…
Stoicismul poate duce la depresie. Un baiat care sufera de depresie, poate parea irascibil, ostil sau posac dar adevarul este ca el este deprimat si, pur si simplu, nu poate alage sa fie altfel. Ambalajul in care isi impacheteaza boala este efortul lui cel mai bun de a face ca un sindrom clinic de depresie sa para un comportament « normal » de baiat. Asta este tot ce poate face.
Multi baieti se chinuiesc singuri cu nefericirea lor pentru ca ei cred ca asa trebuie sau pentru ca ei cred ca o pot rezolva singuri. Vedem baieti cu multa suferinta si multa demnitate, pana clacheaza. Unii dintre ei se declara invinsi si chiar fac gestul fatal al sinuciderii (80% din totalul sinuciderilor in randul adolescentilor sunt baieti).
Stoicismul duce la dependente, inclusiv de alcool si droguri. De fapt acesti baieti incearca sa inlature astfel, bartierele emotionale pe care si le-au construit si care ii separa de alti oameni si de lume. Acesta este si un test de acceptarea in grupuri, de curaj si rezistenta (apropo de a tine la bautura). In mod paradoxal, este mai acceptabil din punct de vedere social sa bei si apoi sa te comporti ca un dobitoc, decat sa pari slab si neajutorat, si sa ceri ajutor semenilor…
Stoicismul separa partenerii de cuplu, in conditiile in care majoritatea baietilor nu sunt pregatiti sa gestioneze complexitatile unei relatii iubitoare pentru ca au fost jefuiti de trasaturile fundamentale ale alfabetismului emotional: tandretea, empatia, vocabularul pentru exprimarea emotiilor si ideea ca interdependenta emotionala este un avantaj, nu un dezavantaj in relatiile intime.
Izolarea emotionala stoica vine deghizata in furie, sarcasm, ostilitate, violenta. Baietii/barbatii folosesc scuturi de diverse tipuri pentru a-i tine pe altii la distanta si/sau ii ataca pe altii ca sa-si ascunda ceea ce percep ei ca fiind propriile imperfectiuni. Barbatii violenti sunt indivizi vulnerabili, incoltiti psihologic, care folosesc agresivitatea pentru a se proteja.
Cum dam drumul la “elefant”. Cateva remedii:
Puterea unui baiat de a supravietui in cultura cruzimii stoice se bazeaza pe resursele sale emotionale, pe capacitatea lui de a recunoaste si a intelege sentimentele proprii si pe cele ale altora. Aici parintilor, in special mamelor, le revine sarcina de a construi aceste resurse.
Un baiat retras nu vrea sa se simta singur si/sau impotriva intregii lumi, el are nevoie decat sa fie convins ca e sigur sa iasa afara. Baietii se vor deschide cu privire la sentimentele lor daca le creezi un mediu sigur in care sa o faca.
Este responsabilitatea celor care cresc baieti de a-i instrui sa fie parteneri buni si empatici pentru fete si femei. Ei ar trebui sa stie inca din pruncie ca a fi vulnerabil, a parea dependent emotional sau a exprima iubirea nu sunt minusuri ci plusuri, in cadrul unei relatii.
Ca parinte, unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poti face este sa vorbesti cu baietii despre viata ta interioara. Aceste momente de sinceritate si vulnerabilitate creaza intimitate si vor ramane in memoria lor de lunga durata, modelandu-le caracterul.
Daca ii cresti unui baiat capacitatea de a-si exprima gandurile in cuvinte si il faci sa exerseze aceste moduri de exprimare, mai ales atunci cand este vorba de emotii, poti preveni izolarea emotionala, nefericirea dar si eventualele lui comportamente impulsive.
Singurul lucru care va face din maturizarea fiilor nostri un proces psihologic sigur este sa stie ca ii apreciem, ca ii iubim si ca avem toata increderea ca vor creste, in mod natural, sa devina barbati buni, plini de viata, de sentimente si de visuri…
Nota: in contextul articolului, elefantul = stoicism 🙂
Ultimele comentarii